LA INCEPUTUL CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL, cand soarta evreilor din Europa era pecetluita, dar inca mai existau cai de salvare, cateva sute de evrei instariti au cumparat un vapor, in scopul de a-si duce familiile in America. Dar aveau nevoie de viza, asa ca s-au adresat ambasadorului SUA de la Londra.
In fond, nu prezenta niciun obstacol obtinerea vizei, dar el a refuzat. acei oameni curajosi, determinati sa-si salveze familiile, au plecat la drum pe ocean fara aprobarile necesare.
Cand ambasadorul SUA a aflat, s-a grabit sa instiinteze guvernul american ca se apropie de tarmul tarii o nava cu emigranti ilegali.
Evreii care reusisera sa scape din pericolele razboiului, s-au trezit la capatul drumului in imposibilitatea de a cobori pe tarm. Lipsiti de noroc, au trebuit sa se rentoarca in Europa devastata de razboi, unde au fost arestati si arsi in lagarele de exterminare.
Cand s-a aflat aceasta, rabinul Londrei s-a dus la ambasadorul SUA in capitala Marii Britanii si i-a spus:
- Stimate domnule ambasador, faptele tale sunt nedemne nu numai functiei pe care o ai, ci si ca om. De acum inainte, din cauza ca din vina ta s-a petrecut aceasta crima, tu si toti urmasii tai sunteti blestemati !
Ambasadorul se numea Joseph Patrick Kennedy, iar despre blestemul pe care l-a avut de indurat familia Kennedy cred ca s-a auzit in toata lumea.
TOT LA INCEPUTUL CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL, cand oamenii au inteles soarta evreilor, in Lituania, ambasadorul Japoniei era un om integru care nu admitea crimele nazistilor si a avut grija de evreii din Europa, acordandu-le viza de intrare in Japonia, de unde puteau pleca oriunde doreau. Astfel a salvat 2 000 de evrei.
Cand au aflat nazistii, au ordonat Japoniei care le era aliata, sa-l destituie pe ambasadorul nedisciplinat. Pana la termenul de parasire a functiei mai erau doua saptamani, timp in care s-a lucrat zi si noapte la editarea vizelor, ba chiar au fost luate si ajutoare echipe suplimentare de lucru, astfel ca au fost salvati inca multi evrei. Aceasta a fost o fapta de mare curaj.
Inainte de plecarea ambasadorului, a venit o delegatie de la Templul din Vilnius, pentru a-i multumi:
- Pentru faptele tale de bine pentru poporul evreu, vei fi pomenit vesnic si noi ne vom ruga ca Cel de Sus sa te binecuvanteze si sa-ti rasplateasca tie si urmasilor tai.
Bunul ambasador s-a intors in Japonia si, spre surprinderea lui, nu a fost pedepsit, ci doar concediat si pensia anulata. Pentru a-si ocroti familia, a deschis un mic atelier de reparatii pentru masini.
Acest atelier s-a numit Mitsubishi.
Monday, December 29, 2014
Friday, December 26, 2014
EBOLA - MINCIUNA UCIGASA
Stim cu totii despre ravagiile create de aceasta pandemie ce bantuie parti bune ale Africii, cu preponderenta Africa de Vest. Ceea ce cu siguranta nu se cunoaste, aproape in oricare parte a lumii, cu atat mai mult a celei numite Lumea Civilizata este reprezentat de faptul ca Ebola este o creatie de laborator, cu scopuri oculte insa ele au inceput sa cam dea pe afara. Ce banuiam si eu demult chiar cu o certitudine interioara, iata ca avem dovada ( ezile ).
Intr-un articol aparut pe o platforma on-line The Daily Observer din tara sa natala, profesorul doctor liberian Cyril Broderick expert in patologia plantelor reflecta ca giganti ai industriei farmaceutice globali, testeaza arme biologice pe o larga paleta de populatii ale Continentului Negru. In dezvaluirea pe care o face numitul doctor, sustine ca o cardasie marsava intre Natiunile Unite si Organizatia Mondiala a Sanatatii se ocupa de cateva decenii de selectarea si testarea de noi virusi ori promovarea a noi vaccinuri asupra populatiilor africane. El citeaza un raport din luna august a acestui an in care se afirma ca Departamentul Apararii din SUA a finantat si finanteaza testele cu Ebola pe oameni, cu doar cateva saptamani inainte de a fi anuntata epidemia in Guineea si Sierra Leone. Aceiasi sursa dezvaluia ca Ministerul Apararii american a cedat un contract in valoare de 140 milioane dolari catre o companie canadiana - Tekmira - in scopul conducerii " cercetarilor ", cercetari ce constau de fapt in injectarea subiectilor cu Ebola, iar Broderick aduce drept dovada ca numita companie canadiana a purces un Trial Clinic sub denumirea " First in Human " in luna ianuarie a acestui an, unde departamentul american pomenit este trecut pe lista colaboratorilor. Dezvaluirea doctorului din Liberia contine parti ce, dincolo ca ne pun pe ganduri dar de-a dreptul incredibile s-ar putea spune, sustinand ca Ebola nu este un virus aparut natural ci un organism modificat genetic in laborator, ajuns in tarile africane datorita CIA si fostului KGB undeva la mijlocul anilor '70 din secolul trecut. El conchide ca Statele Unite conduc laboratoare ce urmaresc efectele armelor biologice in chiar mijlocul focarului ntr-o zona fierbinte unde virusul face ravagii...Sierra Leone - locatia Kenema.
O dezvaluire la fel de senzationala, in acelasi timp pertinenta ce sustine si da unde veridice celei anterioare vine din partea lui Nana Kwarme din Ghana, ce printr-o scrisoare ce a strabatut planeta de jur-imprejur reflecta aceiasi minciuna legata de virusul adus in zona de catre Crucea Rosie. Ghanezul isi duce pledoaria pe anumite segmente, iar ca sa o iau cu sfarsitul, intreaba Nana... de ce este necesar ca presedintele Obama sa trimita soldati pentru a lupta contra Ebola, deoarece Crucea Rosie se afla deja acolo ? ... si tot el raspunde ca e necesara prezenta trupelor pentru a convinge africanii care stiu adevarul pentru a se vaccina ( prin coercitie, spunem noi ). Nana, asistent medical ghanez spune " Oamenii din Occident trebuie sa stie ce se intampla aici, in vestul Africii. Virusul Ebola NU EXISTA si nu se raspandeste " !!! Asadar, sustine el acest virus a fost adus de Crucea Rosie in patru tari din patru motive diferite dar bine definite iar boala este contractata de catre cei ce sunt injectati de numita organizatie. Astfel ca liberienii si nigerienii, intelegand motivul, deja au scos afara din tarile lor Crucea Rosie punand problema pe tapet la televiziuni. El sustine ca in constientul occidental exista ideea de depopulare, insa Nana asigura ca moartea a 160 de persoane pe zi nu poate inlocui nasterea a altor cateva mii. Pentru a putea penetra cu trupe Nigeria, Liberia si Sierra Leone, a fost uzitat acel vaccin ce de fapt raspandeste virusul, insa rand pe rand incepand cu Nigeria se ofera explicit adevaratele scopuri ale prezentei militare, caci Nigeria par-exemple detine resurse impresionante de petrol ce nu trebuie sa ajunga in a fi exploatate de catre potentiali rivali. Sierra Leone, dupa cum este bine stiut este primul furnizor mondial de diamante. Ultimele luni au fost zguduite de o greva a minerilor ce in plin secol 21 lucreaza ca in plina era a sclavagismului, in conditii umilitoare, salarizari mizerabile etc... dar Occidentul avid ca intotdeauna in ultimele secole de bogatiile africane nu intentioneaza sa ofere acestor mase conditii adecvate, decente ori salarii ci prefera sa-i exploateze ca in epocile atat de indragite de el ( Occidentul ) a colonialismului, astfel ca bietii mineri traiesc din ajutoare, din mila fiind de facto sclavii modernitatii. Astfel se explica trimiterea trupelor acolo pentru a opri greva din industria mineritului diamantelor. Spune Nana - nu este prima data cand vin trupe aici pentru a constrange minerii grevisti sa lucreze - si chiar de-ar trebui cu totii mascrati si inlocuiti cu altii, acest lucru se intampla, deoarece cerea Vestului pentru diamante trebuie onorata la timp. Si iata cum un virus ca si Ebola, reprezinta o scuza mega-pertinenta a prezentei militare in zona, altminteri ar mirosi a invazie ; si cum sa invadezi o tara in aceste timpuri de " inalta democratie " ? Pentru ca nu toti africanii au muscat momeala cu vaccinul anti-virus, din nou trupele au fost puse in joc - cu scuza - ca trebuie constransi in a fi vaccinati. Si uite asa 3000 de soldati sunt prezenti la fata locului sa constranga pe cei ce nu gusta " binefacerile " occidentale deoarece insusi vaccinul provoaca numita boala. Deoarece stiri si articole care prezinta marea minciuna, au ajuns sa atinga arii mai largi de raspandire cum ar fi in Liberia, in care minciuna si manipularea americana au fost dezvaluite africanii spun pas, evitand totalmente Crucea Rosie. Atunci militarii americani, spune acelasi asistent, vor constrange populatia sa se vaccineze ceea ce asigura aparenta epidemiei Ebola, ba mai mult vor proteja personalul Crucii ce deja a fost expulzat de nigerieni si liberieni. Crearea acestei isterii, va convinge milioane de persoane sa uziteze vaccinul ce de fapt reprezinta insesi pandemia. Conchide Nana, cum virusul a ajuns in America la Dallas iar medicii albi au fost tratati, negrii se vor stradui sa obtina vaccinul carora le-a fost inoculat prin cai oculte ca le este prohibit de anumite forte malitioase, sa dea o nota in plus de veridicitate finalmente vor lua cu asalt cabinetele pentru vaccinare.
Daca Ebola s-ar raspandi de la persoana la persoana si nu controlat, prin vaccinare, atunci de ce Centrul pentru Controlul Bolilor ( CDC, in guvernul Statelor Unite ) si guvernul american continua sa permita zboruri in si din aceste tari fara nicio restrictie ? - Nana Kwarme
Intr-un articol aparut pe o platforma on-line The Daily Observer din tara sa natala, profesorul doctor liberian Cyril Broderick expert in patologia plantelor reflecta ca giganti ai industriei farmaceutice globali, testeaza arme biologice pe o larga paleta de populatii ale Continentului Negru. In dezvaluirea pe care o face numitul doctor, sustine ca o cardasie marsava intre Natiunile Unite si Organizatia Mondiala a Sanatatii se ocupa de cateva decenii de selectarea si testarea de noi virusi ori promovarea a noi vaccinuri asupra populatiilor africane. El citeaza un raport din luna august a acestui an in care se afirma ca Departamentul Apararii din SUA a finantat si finanteaza testele cu Ebola pe oameni, cu doar cateva saptamani inainte de a fi anuntata epidemia in Guineea si Sierra Leone. Aceiasi sursa dezvaluia ca Ministerul Apararii american a cedat un contract in valoare de 140 milioane dolari catre o companie canadiana - Tekmira - in scopul conducerii " cercetarilor ", cercetari ce constau de fapt in injectarea subiectilor cu Ebola, iar Broderick aduce drept dovada ca numita companie canadiana a purces un Trial Clinic sub denumirea " First in Human " in luna ianuarie a acestui an, unde departamentul american pomenit este trecut pe lista colaboratorilor. Dezvaluirea doctorului din Liberia contine parti ce, dincolo ca ne pun pe ganduri dar de-a dreptul incredibile s-ar putea spune, sustinand ca Ebola nu este un virus aparut natural ci un organism modificat genetic in laborator, ajuns in tarile africane datorita CIA si fostului KGB undeva la mijlocul anilor '70 din secolul trecut. El conchide ca Statele Unite conduc laboratoare ce urmaresc efectele armelor biologice in chiar mijlocul focarului ntr-o zona fierbinte unde virusul face ravagii...Sierra Leone - locatia Kenema.
O dezvaluire la fel de senzationala, in acelasi timp pertinenta ce sustine si da unde veridice celei anterioare vine din partea lui Nana Kwarme din Ghana, ce printr-o scrisoare ce a strabatut planeta de jur-imprejur reflecta aceiasi minciuna legata de virusul adus in zona de catre Crucea Rosie. Ghanezul isi duce pledoaria pe anumite segmente, iar ca sa o iau cu sfarsitul, intreaba Nana... de ce este necesar ca presedintele Obama sa trimita soldati pentru a lupta contra Ebola, deoarece Crucea Rosie se afla deja acolo ? ... si tot el raspunde ca e necesara prezenta trupelor pentru a convinge africanii care stiu adevarul pentru a se vaccina ( prin coercitie, spunem noi ). Nana, asistent medical ghanez spune " Oamenii din Occident trebuie sa stie ce se intampla aici, in vestul Africii. Virusul Ebola NU EXISTA si nu se raspandeste " !!! Asadar, sustine el acest virus a fost adus de Crucea Rosie in patru tari din patru motive diferite dar bine definite iar boala este contractata de catre cei ce sunt injectati de numita organizatie. Astfel ca liberienii si nigerienii, intelegand motivul, deja au scos afara din tarile lor Crucea Rosie punand problema pe tapet la televiziuni. El sustine ca in constientul occidental exista ideea de depopulare, insa Nana asigura ca moartea a 160 de persoane pe zi nu poate inlocui nasterea a altor cateva mii. Pentru a putea penetra cu trupe Nigeria, Liberia si Sierra Leone, a fost uzitat acel vaccin ce de fapt raspandeste virusul, insa rand pe rand incepand cu Nigeria se ofera explicit adevaratele scopuri ale prezentei militare, caci Nigeria par-exemple detine resurse impresionante de petrol ce nu trebuie sa ajunga in a fi exploatate de catre potentiali rivali. Sierra Leone, dupa cum este bine stiut este primul furnizor mondial de diamante. Ultimele luni au fost zguduite de o greva a minerilor ce in plin secol 21 lucreaza ca in plina era a sclavagismului, in conditii umilitoare, salarizari mizerabile etc... dar Occidentul avid ca intotdeauna in ultimele secole de bogatiile africane nu intentioneaza sa ofere acestor mase conditii adecvate, decente ori salarii ci prefera sa-i exploateze ca in epocile atat de indragite de el ( Occidentul ) a colonialismului, astfel ca bietii mineri traiesc din ajutoare, din mila fiind de facto sclavii modernitatii. Astfel se explica trimiterea trupelor acolo pentru a opri greva din industria mineritului diamantelor. Spune Nana - nu este prima data cand vin trupe aici pentru a constrange minerii grevisti sa lucreze - si chiar de-ar trebui cu totii mascrati si inlocuiti cu altii, acest lucru se intampla, deoarece cerea Vestului pentru diamante trebuie onorata la timp. Si iata cum un virus ca si Ebola, reprezinta o scuza mega-pertinenta a prezentei militare in zona, altminteri ar mirosi a invazie ; si cum sa invadezi o tara in aceste timpuri de " inalta democratie " ? Pentru ca nu toti africanii au muscat momeala cu vaccinul anti-virus, din nou trupele au fost puse in joc - cu scuza - ca trebuie constransi in a fi vaccinati. Si uite asa 3000 de soldati sunt prezenti la fata locului sa constranga pe cei ce nu gusta " binefacerile " occidentale deoarece insusi vaccinul provoaca numita boala. Deoarece stiri si articole care prezinta marea minciuna, au ajuns sa atinga arii mai largi de raspandire cum ar fi in Liberia, in care minciuna si manipularea americana au fost dezvaluite africanii spun pas, evitand totalmente Crucea Rosie. Atunci militarii americani, spune acelasi asistent, vor constrange populatia sa se vaccineze ceea ce asigura aparenta epidemiei Ebola, ba mai mult vor proteja personalul Crucii ce deja a fost expulzat de nigerieni si liberieni. Crearea acestei isterii, va convinge milioane de persoane sa uziteze vaccinul ce de fapt reprezinta insesi pandemia. Conchide Nana, cum virusul a ajuns in America la Dallas iar medicii albi au fost tratati, negrii se vor stradui sa obtina vaccinul carora le-a fost inoculat prin cai oculte ca le este prohibit de anumite forte malitioase, sa dea o nota in plus de veridicitate finalmente vor lua cu asalt cabinetele pentru vaccinare.
Daca Ebola s-ar raspandi de la persoana la persoana si nu controlat, prin vaccinare, atunci de ce Centrul pentru Controlul Bolilor ( CDC, in guvernul Statelor Unite ) si guvernul american continua sa permita zboruri in si din aceste tari fara nicio restrictie ? - Nana Kwarme
Friday, December 19, 2014
CELE PATRU RAZBOAIE
Conflictul din Orientul Mijlociu in care, pe teritoriul Irakului, Siriei, parti din sudul Turciei, ajungand pana in Iordania si batand in directia Iranului si Israelului ( Palestina ) se contureaza acel de nicaieri aparut, odiosul ISIS ( ISIL ) cititi-l cum doriti. Se stie ca aproape intreaga comunitate internationala s-a raliat la cauza Americii de a inlatura acest monstru care sfideaza toate convenientele, eludand orice principiu religios, etic sau moral.
In toata aceasta nebuloasa, ce arata harababura in care se gasesc aceste tari, un profesor de stiinte politice de la Ecole Nationale d' Administration si ex-inalt functionar al Ministerului francez al Apararii lansa deunazi o ipoteza cu iz de certitudine intr-un interviu dat revistei Marianne. Pierre Conesa spunea nici mai mult nici mai putin ca Asia Mijlocie este teatrul nu unui singur ci a patru conflicte sau mai bine spus razboaie. El identifica rand pe rand un razboi ce opune Turcia si kurzii, acel popor indo-european de religie musulmana raspandit pe teritorii turco-irako-iraniano-siriene ce de la acordul Sykes-Picot ( din 1918 ) tot asteapta intemeierea unui stat numit Kurdistan. A doua conflagratie o reprezinta lupta dintre cele doua parti ale clivajului sunniti-shiiti, adica cele doua ramuri majore ale islamului, unde nu mai putin de noua tari sunt angrenate in varii dimensiuni : Afganistan, Pakistan, Siria, Irak, Yemen, Bahrein, Liban, Somalia ( din Africa ! ) chiar si indepartata Malaezie din extremul orient al Asiei. Acest conflict este desfasurat pe paliere religioase, unde lumea vestica are pretentia ca ar putea fi un arbitru dar reprezinta doar o aparenta, conchide profesorul francez. Cea de-a treia sfidare, ce este doar intr-un stadiu emergent, insa are sanse de a deveni cea mai interesanta, o reprezinta ciocnirea inter-fundamentalisto-islamista, mai explicit un conflict intre cele mai extremiste forte islamiste, recte disidenti din Al-Qaeda ce incearca sa se alature miscarii ISIS, si cei din interiorul miscarii care nu privesc cu ochi buni aceasta penetrare externa chiar venita din directia Al-Qaeda. Conesa, intr-o retorica a cinismului formula ca ideal ar fi ca cele doua miscari islamiste sa fie lasate sa se autodistruga. Ei bine, ultima confruntare opune Occidentul si tarile Asiei Mici si Mijlocii, unde Statele Unite se afla in postura de leader-ship.
Tot acest ecclectism a conturat o imagine in care mass-media a avut un rol determinant prin reflectarea acelor abominabile decapitari de cetateni occidentali, insa a pus pe tapet si un alt aspect, acela in care fiecare parte a conflictelor descrise a venit cu o agenda proprie de prioritati. Un prim aspect al inadvertentei intereselor se regaseste intre cei doi parteneri-aliati, unde Statele Unite tace la alianta dintre ISIL si citez " Arabia Saudita este in mare masura vinovata pentru ceea ce se intampla si noi suntem pe cale sa o aparam, desi este un stat - in sensul strict al termenului - care aplica aceleasi metode ca si Statul Islamic. In Arabia Saudita au loc zeci de decapitari publice in fiecare an, femeile sunt oprimate, orice alt cult este interzis pe teritoriul ei ". Conesa expliciteaza ca larga coalitie creata de SUA pentru a distruge ISIS se afla pe un drum gresit, deoarece neexistand un obiectiv bine definit, ci doar unul vag strict militar, cu atat mai mult ca nicio natiune vestica nu are prezente trupe beligerante in zona ( ele ) de conflict se intreaba el ; " Cine se poate gandi ca sauditii isi vor trimite trupele, pentru a apara regimul shiit de la Bagdad ? " stiit fiind ca Arabia Saudita este liderul autoproclamat al sunnitilor. El vede in aceste conflicte, ciocniri intre interese diverse, care tin trupele din vest in expectativa, nimeni nedorind sa riste intr-o confruntare de tip guerilla astfel ca vor fi situatii de tipul in care se va lupta pentru un oras, in timp ce altele vor cadea, marsand pe ideea ca ISIS nu este o entitate statala in sensul propriu al notiunii. Profesorul conchide ca, pe fondul decapitarilor s-a creat o emulatie de tip emotional in lumea vestica, insa nu este suficienta doar o abordare aeriana prin lovituri tintite deoarece suprafata vizata este foarte intinsa caz in care loviturile vor avea probabil un efect reluctant. Necesitand o solutie politica, toata amploarea ingrozitorului conflict se poate normaliza doar prin focalizarea pe obiective concrete, unul fiind conditionarea sauditilor de toleranta religioasa deoarece " cum sa ne justificam acum cand luptam impotriva islamistilor, aliindu-ne chiar cu sustinatorii istorici ai islamistilor ? " puncta acelasi Conesa.
Tragand anumite concluzii, el enunta ca terorismul nu poate fi combatut prin razboaie, fiind doar un concept, insa numea salafismul jihadist, ideologia ce pornind din Arabia Saudita trecand prin Pakistan in timpul in care fostul URSS invadase Afganistanul a creat acei temuti talibani in madrasele ce propagau ca o furtuna wahabismul ( o forma islamica fundamentalista, religia de stat a Arabiei Saudite ) ce a culminat cu fatidica zi de 11 septembrie 2001. El crede ca exista riscul ca acele greseli pot recidiva. Privind in directia Turciei, singurul stat laic musulman, releva ca agenda turca este departe de ce se doreste in Occident, deoarece pentru Ankara, problema kurda este mai importanta ca amenintare decat ISIS ce se afla "dincolo de gard" adica in vecina Siria, unde prin permisivele frontiere turce s-au scurs valuri de luptatori pentru cauza ISIS. Intentia Ankarei se indreapta spre rasturnarea regimului Assad ce inca conduce Siria, luptatorii fundamentalisti ce au creat ISIS se lupta simultan si cu Assad si contra kurzilor de la frontiera turco-siriana, kurzi ce au girul Occidentului insa nu sunt pe placul Turciei, ce de iure si de facto este un aliat al Vestului, prin simpla-i prezenta in NATO, nimic mai mult. Conesa explica punctual ca lipsa unei agende politice si existenta doar a unor operatiuni militare cu scopuri diverse ce le duc in zodia unora antagonice, face ca harababura de care pomeneam sa fie un lucru palpabil, incetosand mintile celor ce cunosc doar vag realitatea.
O realitate ce face mii de victime in continuare, dincolo de mediatizatele decapitari ...
In toata aceasta nebuloasa, ce arata harababura in care se gasesc aceste tari, un profesor de stiinte politice de la Ecole Nationale d' Administration si ex-inalt functionar al Ministerului francez al Apararii lansa deunazi o ipoteza cu iz de certitudine intr-un interviu dat revistei Marianne. Pierre Conesa spunea nici mai mult nici mai putin ca Asia Mijlocie este teatrul nu unui singur ci a patru conflicte sau mai bine spus razboaie. El identifica rand pe rand un razboi ce opune Turcia si kurzii, acel popor indo-european de religie musulmana raspandit pe teritorii turco-irako-iraniano-siriene ce de la acordul Sykes-Picot ( din 1918 ) tot asteapta intemeierea unui stat numit Kurdistan. A doua conflagratie o reprezinta lupta dintre cele doua parti ale clivajului sunniti-shiiti, adica cele doua ramuri majore ale islamului, unde nu mai putin de noua tari sunt angrenate in varii dimensiuni : Afganistan, Pakistan, Siria, Irak, Yemen, Bahrein, Liban, Somalia ( din Africa ! ) chiar si indepartata Malaezie din extremul orient al Asiei. Acest conflict este desfasurat pe paliere religioase, unde lumea vestica are pretentia ca ar putea fi un arbitru dar reprezinta doar o aparenta, conchide profesorul francez. Cea de-a treia sfidare, ce este doar intr-un stadiu emergent, insa are sanse de a deveni cea mai interesanta, o reprezinta ciocnirea inter-fundamentalisto-islamista, mai explicit un conflict intre cele mai extremiste forte islamiste, recte disidenti din Al-Qaeda ce incearca sa se alature miscarii ISIS, si cei din interiorul miscarii care nu privesc cu ochi buni aceasta penetrare externa chiar venita din directia Al-Qaeda. Conesa, intr-o retorica a cinismului formula ca ideal ar fi ca cele doua miscari islamiste sa fie lasate sa se autodistruga. Ei bine, ultima confruntare opune Occidentul si tarile Asiei Mici si Mijlocii, unde Statele Unite se afla in postura de leader-ship.
Tot acest ecclectism a conturat o imagine in care mass-media a avut un rol determinant prin reflectarea acelor abominabile decapitari de cetateni occidentali, insa a pus pe tapet si un alt aspect, acela in care fiecare parte a conflictelor descrise a venit cu o agenda proprie de prioritati. Un prim aspect al inadvertentei intereselor se regaseste intre cei doi parteneri-aliati, unde Statele Unite tace la alianta dintre ISIL si citez " Arabia Saudita este in mare masura vinovata pentru ceea ce se intampla si noi suntem pe cale sa o aparam, desi este un stat - in sensul strict al termenului - care aplica aceleasi metode ca si Statul Islamic. In Arabia Saudita au loc zeci de decapitari publice in fiecare an, femeile sunt oprimate, orice alt cult este interzis pe teritoriul ei ". Conesa expliciteaza ca larga coalitie creata de SUA pentru a distruge ISIS se afla pe un drum gresit, deoarece neexistand un obiectiv bine definit, ci doar unul vag strict militar, cu atat mai mult ca nicio natiune vestica nu are prezente trupe beligerante in zona ( ele ) de conflict se intreaba el ; " Cine se poate gandi ca sauditii isi vor trimite trupele, pentru a apara regimul shiit de la Bagdad ? " stiit fiind ca Arabia Saudita este liderul autoproclamat al sunnitilor. El vede in aceste conflicte, ciocniri intre interese diverse, care tin trupele din vest in expectativa, nimeni nedorind sa riste intr-o confruntare de tip guerilla astfel ca vor fi situatii de tipul in care se va lupta pentru un oras, in timp ce altele vor cadea, marsand pe ideea ca ISIS nu este o entitate statala in sensul propriu al notiunii. Profesorul conchide ca, pe fondul decapitarilor s-a creat o emulatie de tip emotional in lumea vestica, insa nu este suficienta doar o abordare aeriana prin lovituri tintite deoarece suprafata vizata este foarte intinsa caz in care loviturile vor avea probabil un efect reluctant. Necesitand o solutie politica, toata amploarea ingrozitorului conflict se poate normaliza doar prin focalizarea pe obiective concrete, unul fiind conditionarea sauditilor de toleranta religioasa deoarece " cum sa ne justificam acum cand luptam impotriva islamistilor, aliindu-ne chiar cu sustinatorii istorici ai islamistilor ? " puncta acelasi Conesa.
Tragand anumite concluzii, el enunta ca terorismul nu poate fi combatut prin razboaie, fiind doar un concept, insa numea salafismul jihadist, ideologia ce pornind din Arabia Saudita trecand prin Pakistan in timpul in care fostul URSS invadase Afganistanul a creat acei temuti talibani in madrasele ce propagau ca o furtuna wahabismul ( o forma islamica fundamentalista, religia de stat a Arabiei Saudite ) ce a culminat cu fatidica zi de 11 septembrie 2001. El crede ca exista riscul ca acele greseli pot recidiva. Privind in directia Turciei, singurul stat laic musulman, releva ca agenda turca este departe de ce se doreste in Occident, deoarece pentru Ankara, problema kurda este mai importanta ca amenintare decat ISIS ce se afla "dincolo de gard" adica in vecina Siria, unde prin permisivele frontiere turce s-au scurs valuri de luptatori pentru cauza ISIS. Intentia Ankarei se indreapta spre rasturnarea regimului Assad ce inca conduce Siria, luptatorii fundamentalisti ce au creat ISIS se lupta simultan si cu Assad si contra kurzilor de la frontiera turco-siriana, kurzi ce au girul Occidentului insa nu sunt pe placul Turciei, ce de iure si de facto este un aliat al Vestului, prin simpla-i prezenta in NATO, nimic mai mult. Conesa explica punctual ca lipsa unei agende politice si existenta doar a unor operatiuni militare cu scopuri diverse ce le duc in zodia unora antagonice, face ca harababura de care pomeneam sa fie un lucru palpabil, incetosand mintile celor ce cunosc doar vag realitatea.
O realitate ce face mii de victime in continuare, dincolo de mediatizatele decapitari ...
Friday, December 12, 2014
ALIANTA NEFIREASCA
Este bine cunoscuta relatia ce trece dincolo de amicitie ori alianta dintre Statele Unite ale Americii si Israel. Ea are substraturi vechi, pornind de la crearea statului evreu pana in zilele noastre, trecand uneori prin mici sinusoide. Ei bine, lucrurile par, ca sa nu spun ca de fapt s-au schimbat fundamental, cel putin de la inceputul acestui an.
La momentul in care Adunarea Generala a ONU supunea votului rezolutia de condamnare a anexarii Crimeei de catre Federatia Rusa, Israelul era prezent printr-o lipsa desavarsita in sedinta. Aceasta a reprezentat o " palma " data diplomatiei americane, ce conducea un bloc omogen, de unde statul evreu nu a lipsit niciodata. Remarca facuta de " The Epoch Times " cuprinde si alte aspecte ce pun Washingtonul in pozitii incomode vazand ca aliatul numarul unu din Orient spune pas si prin aceasta atingand prestigiul diplomatiei americane.
Cauzele sunt diverse, complexe, insa ele arata ca Israelul joaca cartea unei independente sau mai bine spus o viziune multilaterala in relatia cu SUA deschizand orizonturi ce alta data pareau de domeniul teoriei si mai putin al realului. Prin atitudinea americana de indecizie in conflictul din Siria sau sprijinul in Primavara araba contrar intereselor statului evreu, au constituit o prima bresa in relatia monolit anterioara. Insa, si merita subliniat acest aspect, in momentul cand s-a constatat o aliniere cu politica Moscovei, la Washington in prima faza s-a ridicat spranceana a mirare, ulterior a nedumerire si sfarsind cu o furie destul de greu de disimulat. Israelul ce se temea de ramanerea in fotoliu la Damasc a regimului Assad, cunoscand vechile amicitii ruso-siriene a jucat pe mana kazaciocului, intuind ca e preferabil Assad decat islamistii furibunzi ce ridicau pretentii pentru califatul ISIS ce ar destabiliza ( si o face deja ) zona. In Israel traiesc peste un milion de evrei proveniti din spatiul ex-sovietc ceea ce constituie un numar important la orice tip de alegeri, nemaipunand la socoteala ca anual peste 13% din turistii ce viziteaza vechia provincie romana Palestina ( actualul Israel ) provin din acelasi spatiu, iar ca o dovada mai mult decat concludenta o reprezinta anularea vizelor de intrare luata in cursul acestui an pentru cetatenii rusi. Privind in profunzimea datelor problemei, stiind ca Occidentul insemnand SUA plus tarile UE sunt tot mai iritate de atitudinea rusa, drept dovada ca embargourile de orice tip, ori blocari de conturi sau declararea unor persoane parte a establishmentului rus ca indezirabile nu au pus Tel-Avivul sa joace in aceiasi hora, deoarece remarca numita publicatie, Israelul e mai mult in luntrea Moscovei. Exporturile bilaterale a celor doua tari au crecut enorm, trecand dincolo de ordinul miliardelor, ambii parteneri avand interese conexe in diverse sfere; Moscova in directia inaltei tehnologii, energetic iar Israelul la importul de hidrocarburi si diamante, astfel cimentand o relatie tot mai trainica dar in acelasi timp total nefireasca pana mai deunazi. Recent Tel-Avivul a invitat Gazpromul sa participe pe piata gazelor la un nou zacamant maritim mediteranean, prin aceasta incercand sa diversifice sursele de finantare ce anteriror erau preponderent ca sa nu spunem eminamente americane. Totul a parut straniu in ochii specialistilor in domeniul geo-politicii, deoarece se credita si se cunosteau suficiente dosare sensibile intre cei doi actori, insa usurinta prin care au fost eludate denota un nou tip de pragmatism. chiar cinic l-am putea numi. Astfel ca de la dorinta explicita a Israelului de a rasturna regimul actual de la Damasc, regim amic si sutinut de Moscova, Tel-Avivul a preferat sa stie ca jucand de partea rusa, blocheaza vanzari de arme spre Siria, Iran si Hezbollah, toti inamici fatisi si redutabili ai statului evreu. Israelul, ca pendulul unui ceas, oscileaza intre traditionala relatie cu SUA si interesele momentului cu Rusia, ce fiind pusa in corzi de recentele embargouri, a primit un fel de colac de salvare prin tacerea israeliana la masa ONU, tacere dealtminteri justificata tinand cont de conflictul de decenii cu arabii palestinieni, a Israelului.
Aceasta alianta total nefireasca, daca privim in istoria relatiilor dintre Israel si Occident pun intr-o lumina noua abordarile in politica internationala, aratand ca Tel-Avivul ramane acelasi oportunist care nu se dezminte, punand nou incropita coalitie anti-rusa intr-o situatie stanjenitoare si trecand la dosarul unui proces de pace in Orient condus de Secretarul de Stat J. Kerry sa para nimic altceva decat o lupta in van, stiindu-se ca SUA urmaresc o normalizare cu regimul de la Teheran, normalizare ce scoate peri albi la Tel-Aviv.
Israelul a inceput o politica multilaterala, tradandu-si intr-un anume fel vechii aliati, din care Moscova cu certitudine iese cea mai castigata.
La momentul in care Adunarea Generala a ONU supunea votului rezolutia de condamnare a anexarii Crimeei de catre Federatia Rusa, Israelul era prezent printr-o lipsa desavarsita in sedinta. Aceasta a reprezentat o " palma " data diplomatiei americane, ce conducea un bloc omogen, de unde statul evreu nu a lipsit niciodata. Remarca facuta de " The Epoch Times " cuprinde si alte aspecte ce pun Washingtonul in pozitii incomode vazand ca aliatul numarul unu din Orient spune pas si prin aceasta atingand prestigiul diplomatiei americane.
Cauzele sunt diverse, complexe, insa ele arata ca Israelul joaca cartea unei independente sau mai bine spus o viziune multilaterala in relatia cu SUA deschizand orizonturi ce alta data pareau de domeniul teoriei si mai putin al realului. Prin atitudinea americana de indecizie in conflictul din Siria sau sprijinul in Primavara araba contrar intereselor statului evreu, au constituit o prima bresa in relatia monolit anterioara. Insa, si merita subliniat acest aspect, in momentul cand s-a constatat o aliniere cu politica Moscovei, la Washington in prima faza s-a ridicat spranceana a mirare, ulterior a nedumerire si sfarsind cu o furie destul de greu de disimulat. Israelul ce se temea de ramanerea in fotoliu la Damasc a regimului Assad, cunoscand vechile amicitii ruso-siriene a jucat pe mana kazaciocului, intuind ca e preferabil Assad decat islamistii furibunzi ce ridicau pretentii pentru califatul ISIS ce ar destabiliza ( si o face deja ) zona. In Israel traiesc peste un milion de evrei proveniti din spatiul ex-sovietc ceea ce constituie un numar important la orice tip de alegeri, nemaipunand la socoteala ca anual peste 13% din turistii ce viziteaza vechia provincie romana Palestina ( actualul Israel ) provin din acelasi spatiu, iar ca o dovada mai mult decat concludenta o reprezinta anularea vizelor de intrare luata in cursul acestui an pentru cetatenii rusi. Privind in profunzimea datelor problemei, stiind ca Occidentul insemnand SUA plus tarile UE sunt tot mai iritate de atitudinea rusa, drept dovada ca embargourile de orice tip, ori blocari de conturi sau declararea unor persoane parte a establishmentului rus ca indezirabile nu au pus Tel-Avivul sa joace in aceiasi hora, deoarece remarca numita publicatie, Israelul e mai mult in luntrea Moscovei. Exporturile bilaterale a celor doua tari au crecut enorm, trecand dincolo de ordinul miliardelor, ambii parteneri avand interese conexe in diverse sfere; Moscova in directia inaltei tehnologii, energetic iar Israelul la importul de hidrocarburi si diamante, astfel cimentand o relatie tot mai trainica dar in acelasi timp total nefireasca pana mai deunazi. Recent Tel-Avivul a invitat Gazpromul sa participe pe piata gazelor la un nou zacamant maritim mediteranean, prin aceasta incercand sa diversifice sursele de finantare ce anteriror erau preponderent ca sa nu spunem eminamente americane. Totul a parut straniu in ochii specialistilor in domeniul geo-politicii, deoarece se credita si se cunosteau suficiente dosare sensibile intre cei doi actori, insa usurinta prin care au fost eludate denota un nou tip de pragmatism. chiar cinic l-am putea numi. Astfel ca de la dorinta explicita a Israelului de a rasturna regimul actual de la Damasc, regim amic si sutinut de Moscova, Tel-Avivul a preferat sa stie ca jucand de partea rusa, blocheaza vanzari de arme spre Siria, Iran si Hezbollah, toti inamici fatisi si redutabili ai statului evreu. Israelul, ca pendulul unui ceas, oscileaza intre traditionala relatie cu SUA si interesele momentului cu Rusia, ce fiind pusa in corzi de recentele embargouri, a primit un fel de colac de salvare prin tacerea israeliana la masa ONU, tacere dealtminteri justificata tinand cont de conflictul de decenii cu arabii palestinieni, a Israelului.
Aceasta alianta total nefireasca, daca privim in istoria relatiilor dintre Israel si Occident pun intr-o lumina noua abordarile in politica internationala, aratand ca Tel-Avivul ramane acelasi oportunist care nu se dezminte, punand nou incropita coalitie anti-rusa intr-o situatie stanjenitoare si trecand la dosarul unui proces de pace in Orient condus de Secretarul de Stat J. Kerry sa para nimic altceva decat o lupta in van, stiindu-se ca SUA urmaresc o normalizare cu regimul de la Teheran, normalizare ce scoate peri albi la Tel-Aviv.
Israelul a inceput o politica multilaterala, tradandu-si intr-un anume fel vechii aliati, din care Moscova cu certitudine iese cea mai castigata.
Sunday, December 7, 2014
VI-L MAI AMINTITI ? PE DOMINIQUE STRAUSS-KAHN
Tot mapamondul a vuit in ziua in care fostul director general al FMI era implicat in celebrul scandal in care fusese acuzat de viol si ulterior umilit prin arestarea si legarea in catuse ca un infractor notoriu, expus pe toate canalele media. Este vorba bineinteles de francezul DSK ce cocheta la un moment dat chiar si cu accederea la Palatul Elysee, cea de presedinte al Frantei mai explicit, insa a carui cariera s-a prabusit de pe piedestal undeva intr-un hau din care nu credea ca va mai iesi. Facand un mic sinoptic al celebrei acuze, au fost suficiente voci care puneau in spatele kabbalei respective, serviciile secrete americane, recte guvernul SUA ce au pus acea egloga cu respectiva camerista in carca-i, pentru a-l " demoniza " deoarece avusese curajul sa spuna ca economia americana e la pamant, chiar falimentara si ca ar emite moneda de ordinul miilor de miliarde fara acoperire. Insa aceasta teorie a conspiratiei, ca a fost au nu veridica, l-a " mazilit " in establishmentul francez si mondial reducandu-l la statutul de un fost... sau -ex.
Ei bine, ca si celebra pasare phoenix ce renaste din propria-i cenusa, se pare ca asistam la revenirea oarecum spectaculoasa a lui Dominique. Omul nu a stat cu mainile in san, ci chiar s-a miscat destul de repede asa ca actualmente, incercand in primul rand sa-si refaca buzunarul, puternic subtiat, ofera contra cost, undeva la 150 000 euro ora, prelegeri si conferinte pe teme economice, caci nu degeaba a fost ditamai directorul general al FMI. Asta a fost doar un prim pas, deoarece alaturi de un om de afaceri Thierry Leyne, si-au deschis impreuna o banca " LSK " cu care au inceput sa penetreze in lumea a treia, in nou creatul stat Sudanul de sud, unde guvernul proaspat ca un nou nascut are nevoie de oameni cu experienta, harsiti in luptele din transeele economiei globale, incepand sa puna pe picioare o prima banca de investitii. Fiind tratat intr-un mod rebarbativ in lumea " buna " DSK a pornit si intr-o alta tara fosta paria, actuala Serbie, ce i-a solicitat bogata-i experienta devenind consilier al guvernului de la Belgrad.
Dar cireasa din varful tortului a oferit-o tarul Putin, care... ca si unui alt francez celebru, actorul Depardieu i-a oferit mari onoruri, numindu-l in Consiliul de Administratie al unei banci rusesti ce are stranse conectii in directia gigantului petrolier Rosneft. Uzand de aspectul respingator de care considera ca a avut parte din partea Occidentului, DSK s-a aruncat in valtoarea moscovita si actualmente pune experienta sa la alinarea problematicilor economiei ruse, ce dincolo de sanctiunile tot mai dure ale Vestului are nevoie si de reforme pentru a se pastra in concertul global al competitivitatii. Si uite asa, fostul director al FMI ce fusese supus unui supliciu si cazuse anatema oprobiului public peste el, incet dar sigur vrea sa renasca, asociindu-se in acele zone ale planetei unde inca faldurile aripilor vulturului american nu aduc acel curent de aer ce ar putea sa destabilizeze puterea respectiva, insa totusi risca, deoarece aceste state sunt actualmente oarecum vazute ca fac parte din partea " intunecata " a democratiei mondiale.
Presa franceza, vehicula cu certitudine ca acest gambit a lui Putin ii da o nota prin care deschide o bresa in alianta statelor vestice, deoarece chiar si cu acea pata pe obraz, DSK inca este un nume. Asadar, pentru Rusia aceasta numire e binevenita, este chiar o strategie care are menirea sa dinamizeze piata interna, sa treaca mai usor peste sanctiuni si sa reformeze o economie ramasa in urma. Aceiasi presa il supune sanctiunilor etice, criticandu-i " insolenta " de a se folosi de fostele contacte politice din vremea directoratului, pe care acum le-ar folosi in a ajuta Rusia ce tocmai simte asprirea si inasprirea presiunilor de tot felul indreptate spre Moscova.
Supus unui tir de intrebari, DSK a tacut intr-un mod laconic, insa vocea biografului sau a raspuns, un raspuns ce scoate in evidenta personalitatea nuda a lui Kahn. " Ambii parinti ai lui DSK erau de stanga, erau socialisti care insa totodata nu aveau nicio rusine sau jena sa castige bani multi, daca o puteau face. Asta nu inseamna ca banul este finalitatea actiunilor lui DSK, dar omului ii place sa traiasca bine si nu vrea sa fie ipocrit cum sunt multi socialisti care in public spun ca nu le plac banii, dar pe ascuns ravnesc la ei ".
Oare socialistii nostri din PSD cum or fi ??? Ca si monsieur Kahn ori ca si Mazare ?
Ei bine, ca si celebra pasare phoenix ce renaste din propria-i cenusa, se pare ca asistam la revenirea oarecum spectaculoasa a lui Dominique. Omul nu a stat cu mainile in san, ci chiar s-a miscat destul de repede asa ca actualmente, incercand in primul rand sa-si refaca buzunarul, puternic subtiat, ofera contra cost, undeva la 150 000 euro ora, prelegeri si conferinte pe teme economice, caci nu degeaba a fost ditamai directorul general al FMI. Asta a fost doar un prim pas, deoarece alaturi de un om de afaceri Thierry Leyne, si-au deschis impreuna o banca " LSK " cu care au inceput sa penetreze in lumea a treia, in nou creatul stat Sudanul de sud, unde guvernul proaspat ca un nou nascut are nevoie de oameni cu experienta, harsiti in luptele din transeele economiei globale, incepand sa puna pe picioare o prima banca de investitii. Fiind tratat intr-un mod rebarbativ in lumea " buna " DSK a pornit si intr-o alta tara fosta paria, actuala Serbie, ce i-a solicitat bogata-i experienta devenind consilier al guvernului de la Belgrad.
Dar cireasa din varful tortului a oferit-o tarul Putin, care... ca si unui alt francez celebru, actorul Depardieu i-a oferit mari onoruri, numindu-l in Consiliul de Administratie al unei banci rusesti ce are stranse conectii in directia gigantului petrolier Rosneft. Uzand de aspectul respingator de care considera ca a avut parte din partea Occidentului, DSK s-a aruncat in valtoarea moscovita si actualmente pune experienta sa la alinarea problematicilor economiei ruse, ce dincolo de sanctiunile tot mai dure ale Vestului are nevoie si de reforme pentru a se pastra in concertul global al competitivitatii. Si uite asa, fostul director al FMI ce fusese supus unui supliciu si cazuse anatema oprobiului public peste el, incet dar sigur vrea sa renasca, asociindu-se in acele zone ale planetei unde inca faldurile aripilor vulturului american nu aduc acel curent de aer ce ar putea sa destabilizeze puterea respectiva, insa totusi risca, deoarece aceste state sunt actualmente oarecum vazute ca fac parte din partea " intunecata " a democratiei mondiale.
Presa franceza, vehicula cu certitudine ca acest gambit a lui Putin ii da o nota prin care deschide o bresa in alianta statelor vestice, deoarece chiar si cu acea pata pe obraz, DSK inca este un nume. Asadar, pentru Rusia aceasta numire e binevenita, este chiar o strategie care are menirea sa dinamizeze piata interna, sa treaca mai usor peste sanctiuni si sa reformeze o economie ramasa in urma. Aceiasi presa il supune sanctiunilor etice, criticandu-i " insolenta " de a se folosi de fostele contacte politice din vremea directoratului, pe care acum le-ar folosi in a ajuta Rusia ce tocmai simte asprirea si inasprirea presiunilor de tot felul indreptate spre Moscova.
Supus unui tir de intrebari, DSK a tacut intr-un mod laconic, insa vocea biografului sau a raspuns, un raspuns ce scoate in evidenta personalitatea nuda a lui Kahn. " Ambii parinti ai lui DSK erau de stanga, erau socialisti care insa totodata nu aveau nicio rusine sau jena sa castige bani multi, daca o puteau face. Asta nu inseamna ca banul este finalitatea actiunilor lui DSK, dar omului ii place sa traiasca bine si nu vrea sa fie ipocrit cum sunt multi socialisti care in public spun ca nu le plac banii, dar pe ascuns ravnesc la ei ".
Oare socialistii nostri din PSD cum or fi ??? Ca si monsieur Kahn ori ca si Mazare ?
Monday, December 1, 2014
AMERICA, ATENTIE !
O recenta punere pe tapet a unei stari de fapt ori pe cale sa se instaureze in Europa mai mult pe furis decat la vedere, am remarcat-o intr-o recenzie a unui istoric si antropolog francez, Emanuel Todd , unde numitul scoate in evidenta aspecte poate neluate in seama ori chiar neidentificate.
Conflictul din rasaritul Ucrainei este unul dintre capetele de afis ale mediei globale din ultimul an. Todd isi incepe disertatia printr-o abordare larga, mergand de la umilirea Marii Britanii unde printr-o " incredibila duritate " Germania a impus noul presedinte al Comisiei Europene, trecand prin vizita de unul singur a cancelarului german in " protectoratul ucrainean " si ajungand la varful piramidei sfidarii germane, in care sustine ca Germania infrunta fatis America pornind de la recentele acuze de spionaj facute de cei de peste ocean . Sustine ca este " absolut incredibil " ca de la o mare cooperare in timpul Razboiului Rece azi serviciul german de informatii spioneaza politicieni americani, mai departe cerand chiar daca ar parea socant, ca CIA sa monitorizeze responsabilii politici germani, mai mult cerand si celor franceze sa procedeze identic. Aroganta pe care Germania o arata deja Statelor Unite, sustine Todd se poate remarca in deraderea aratata reprosurilor americane legat de administrarea unui echilibru in cererea mondiala economica, sustinand nici mai mult nici mai putin ca exista un " fond antiamerican la est de Rin ". El vede in Germania si nu in Rusia puterea emergenta in Eurasia, sustinand ca rusii prin anexarea crimeana se stabilizeaza ca stat si nu ar necesita blamarea lor de catre tarile vestice. Criza economica din perspectiva europeana a intarit Germania ajungand sa o controleze nu doar economic cat si politic, mergand a sustine ca Europa este la un pas de un conflict cu Rusia, insa nu se vede datorita unei umbre ce mascheaza ascensiunea germana in detrimentul decaderii americane. Inclusiv tara domniei sale o ridiculizeza, numind-o ca o " servitute voluntara " in fata Germaniei, facandu-l pe presedintele francez " vicecancelarul Hollande " adicatelea un fel de baron al imperiului german
Continua, sustinand ca atata timp in care America si Rusia ce au controlat Germania dupa a doua conflagratie globala, nu o mai fac, iar refuzul prin asociere a celor trei, Chirac-Schroder-Putin de a sustine in 2003 coalitia din Irak, a fost primul pas al disolutiei puterii americane si a opacitatii din partea Washingtonului de a nu remarca dupa opinia sa ca Germania reprezinta emergenta si o amenintare mult mai mare decat cea rusa, pe care o vede exterioara. Ideile sale se succed intr-un rechizitoriu la adresa Germaniei, in care natiunea germana pare pacifista iar Europa tutelata de Berlin pare agresiva, generand o multivocaliza ceea ce nu-l opreste in a infiera cu o duritate ce si-o asuma " cand cunoastem instabilitatea psihica care caracterizeaza, istoric vorbind, politica externa germana si bipolaritatea sa, in sens psihiatric, in raportul cu Rusia, totul devine ingrijorator ". Merge mai departe unde, pornind de la a credita imixtiunea unui conflict Europa-Rusia, crede ca " populatiile de limba, de cultura si identitate ruse sunt atacate in Ucraina rasariteana cu aprobarea si sprijinul si deja fara indoiala cu armele UE". Un punct interesant de vedere il are acolo unde sustine ca rusii realizeaza ca au un conflct cu germanii insa doar autocontrolul si profesionalismul lor reprezinta adevarata diplomatie, trecand dincolo de tacerea franco-americana ce refuza a vedea realitatea. Printr-un adevarat tur de forta scoate in evidenta faptul ca pana recent America era in spatele Germaniei, insa americanii nu-si mai controleaza vasalii dar e constransa sa le aprobe aventurile, exemplificand cu Irakul, unde e obligata sa coopereze cu Iranul inamic pentru a contrabalansa jihadistii finantati de Arabia Saudita aliat important de altfel, a carei tradare e fortata sa o ascunda, ori in Asia sud-coreenii ce au resentimente puternice anti-japoneze coopereaza cu chinezii, un alt rival american, toate acestea demonstrand amploarea fisurii sistemului american global.
In Europa, spune Todd hegemonia germana trebuie vizualizata dintr-un unghi foarte deschis prin explorare si o perspectiva in viitor, in care imperiul ecomico-politic german ce din obisnuinta inca este numit Europa va reprezenta pentru America o problema mai acuta decat Rusia ori China. Ingrijorarea lui porneste de la faptul ca in ziua in care Ucraina cade in plasa Occidentului, disproportia de forte demografice si industriale intre sistemul german extins in Ucraina va duce la o inclinare a balantei in Occident ce va intrezari prabusirea americana. " Lucrul de care americanilor ar trebui sa le fie realmente teama este o prabusire a Rusiei ". O acuza de-a sa se indreapta spre un guru al geopoliticii americane, Zbigniew Brzezinski, pe care il face imbatranit si care avea o marota cu controlul Eurasisei de catre americani, nevazand ca largirea NATO in Baltica, Polonia si rasaritul european a constituit crearea unui imperiu german sub tutela militara a Wahingtonului, economic initial si politic ulterior. Acuza contra lui Brzezinski merge mai departe, de unde acest polonezo-american avea ideea fixa a fricii de preluarea controlului rus in Eurasia, nu a vazut datorita urii fata de rusi, ascensiunea si maretia Germaniei. Indubitabil, sustine el, puterea germana este incipienta, eterogena dar ascendenta ei a trecut de la stadiul primar. Cu o harta ce nu o putem plasa aici, el argumenteaza rand pe rand intrarea in sfera de dominatie economica germana a Elvetiei, Olandei, Cehiei, Slovaciei in subsidiar Frantei fapt ce plaseaza aceste populatii deasupra Rusiei ori Japoniei, unde mai pui ca tari isteric anti-ruse ca cele baltice, Polonia si oarecum Suedia intregesc numeric spatiul dominant, fapt ce va permite Germaniei pentru o perioada lunga sa devina o putere economica superioara Statelor Unite. " Bietul Brzezinski " conchide malitios Todd.
Fara doar si poate ca acest scenariu ce vine nu din gura unui neavenit, reflecta un ultim aspect. Germania ce este urata in Europa sudica, tine in frau toate conductele de gaz ce vin din Rusia via- Ucraina si se impotriveste cu ardoare conductei South Stream ce ar duce gazul in sudul continentului, eludand in acest fel spatiul geogafic german, pierzand un atu important in incercarea de dominatie europeana. Astfel ca pentru rusi, adevarat problema o constituie faptul ca toate gazoductele se opresc invariabil in Germania, denotand fara doar si poate ca sunt sub controlul ei.
Cat de mult sau de putin se inseala ori are dreptate distinsul francez, viitorul apropiat ne-o va demonstra.
Conflictul din rasaritul Ucrainei este unul dintre capetele de afis ale mediei globale din ultimul an. Todd isi incepe disertatia printr-o abordare larga, mergand de la umilirea Marii Britanii unde printr-o " incredibila duritate " Germania a impus noul presedinte al Comisiei Europene, trecand prin vizita de unul singur a cancelarului german in " protectoratul ucrainean " si ajungand la varful piramidei sfidarii germane, in care sustine ca Germania infrunta fatis America pornind de la recentele acuze de spionaj facute de cei de peste ocean . Sustine ca este " absolut incredibil " ca de la o mare cooperare in timpul Razboiului Rece azi serviciul german de informatii spioneaza politicieni americani, mai departe cerand chiar daca ar parea socant, ca CIA sa monitorizeze responsabilii politici germani, mai mult cerand si celor franceze sa procedeze identic. Aroganta pe care Germania o arata deja Statelor Unite, sustine Todd se poate remarca in deraderea aratata reprosurilor americane legat de administrarea unui echilibru in cererea mondiala economica, sustinand nici mai mult nici mai putin ca exista un " fond antiamerican la est de Rin ". El vede in Germania si nu in Rusia puterea emergenta in Eurasia, sustinand ca rusii prin anexarea crimeana se stabilizeaza ca stat si nu ar necesita blamarea lor de catre tarile vestice. Criza economica din perspectiva europeana a intarit Germania ajungand sa o controleze nu doar economic cat si politic, mergand a sustine ca Europa este la un pas de un conflict cu Rusia, insa nu se vede datorita unei umbre ce mascheaza ascensiunea germana in detrimentul decaderii americane. Inclusiv tara domniei sale o ridiculizeza, numind-o ca o " servitute voluntara " in fata Germaniei, facandu-l pe presedintele francez " vicecancelarul Hollande " adicatelea un fel de baron al imperiului german
Continua, sustinand ca atata timp in care America si Rusia ce au controlat Germania dupa a doua conflagratie globala, nu o mai fac, iar refuzul prin asociere a celor trei, Chirac-Schroder-Putin de a sustine in 2003 coalitia din Irak, a fost primul pas al disolutiei puterii americane si a opacitatii din partea Washingtonului de a nu remarca dupa opinia sa ca Germania reprezinta emergenta si o amenintare mult mai mare decat cea rusa, pe care o vede exterioara. Ideile sale se succed intr-un rechizitoriu la adresa Germaniei, in care natiunea germana pare pacifista iar Europa tutelata de Berlin pare agresiva, generand o multivocaliza ceea ce nu-l opreste in a infiera cu o duritate ce si-o asuma " cand cunoastem instabilitatea psihica care caracterizeaza, istoric vorbind, politica externa germana si bipolaritatea sa, in sens psihiatric, in raportul cu Rusia, totul devine ingrijorator ". Merge mai departe unde, pornind de la a credita imixtiunea unui conflict Europa-Rusia, crede ca " populatiile de limba, de cultura si identitate ruse sunt atacate in Ucraina rasariteana cu aprobarea si sprijinul si deja fara indoiala cu armele UE". Un punct interesant de vedere il are acolo unde sustine ca rusii realizeaza ca au un conflct cu germanii insa doar autocontrolul si profesionalismul lor reprezinta adevarata diplomatie, trecand dincolo de tacerea franco-americana ce refuza a vedea realitatea. Printr-un adevarat tur de forta scoate in evidenta faptul ca pana recent America era in spatele Germaniei, insa americanii nu-si mai controleaza vasalii dar e constransa sa le aprobe aventurile, exemplificand cu Irakul, unde e obligata sa coopereze cu Iranul inamic pentru a contrabalansa jihadistii finantati de Arabia Saudita aliat important de altfel, a carei tradare e fortata sa o ascunda, ori in Asia sud-coreenii ce au resentimente puternice anti-japoneze coopereaza cu chinezii, un alt rival american, toate acestea demonstrand amploarea fisurii sistemului american global.
In Europa, spune Todd hegemonia germana trebuie vizualizata dintr-un unghi foarte deschis prin explorare si o perspectiva in viitor, in care imperiul ecomico-politic german ce din obisnuinta inca este numit Europa va reprezenta pentru America o problema mai acuta decat Rusia ori China. Ingrijorarea lui porneste de la faptul ca in ziua in care Ucraina cade in plasa Occidentului, disproportia de forte demografice si industriale intre sistemul german extins in Ucraina va duce la o inclinare a balantei in Occident ce va intrezari prabusirea americana. " Lucrul de care americanilor ar trebui sa le fie realmente teama este o prabusire a Rusiei ". O acuza de-a sa se indreapta spre un guru al geopoliticii americane, Zbigniew Brzezinski, pe care il face imbatranit si care avea o marota cu controlul Eurasisei de catre americani, nevazand ca largirea NATO in Baltica, Polonia si rasaritul european a constituit crearea unui imperiu german sub tutela militara a Wahingtonului, economic initial si politic ulterior. Acuza contra lui Brzezinski merge mai departe, de unde acest polonezo-american avea ideea fixa a fricii de preluarea controlului rus in Eurasia, nu a vazut datorita urii fata de rusi, ascensiunea si maretia Germaniei. Indubitabil, sustine el, puterea germana este incipienta, eterogena dar ascendenta ei a trecut de la stadiul primar. Cu o harta ce nu o putem plasa aici, el argumenteaza rand pe rand intrarea in sfera de dominatie economica germana a Elvetiei, Olandei, Cehiei, Slovaciei in subsidiar Frantei fapt ce plaseaza aceste populatii deasupra Rusiei ori Japoniei, unde mai pui ca tari isteric anti-ruse ca cele baltice, Polonia si oarecum Suedia intregesc numeric spatiul dominant, fapt ce va permite Germaniei pentru o perioada lunga sa devina o putere economica superioara Statelor Unite. " Bietul Brzezinski " conchide malitios Todd.
Fara doar si poate ca acest scenariu ce vine nu din gura unui neavenit, reflecta un ultim aspect. Germania ce este urata in Europa sudica, tine in frau toate conductele de gaz ce vin din Rusia via- Ucraina si se impotriveste cu ardoare conductei South Stream ce ar duce gazul in sudul continentului, eludand in acest fel spatiul geogafic german, pierzand un atu important in incercarea de dominatie europeana. Astfel ca pentru rusi, adevarat problema o constituie faptul ca toate gazoductele se opresc invariabil in Germania, denotand fara doar si poate ca sunt sub controlul ei.
Cat de mult sau de putin se inseala ori are dreptate distinsul francez, viitorul apropiat ne-o va demonstra.
Subscribe to:
Posts (Atom)